joi, 7 iunie 2018

VREM RESPECTAREA REFERENDUMULUI DIN 2009 CERUT DE 80% DIN ROMANI

La referendumul din 2009 au participat peste 80% dintre romanii cu drept de vot, care au cerut Parlament unicameral si maximum 300 de parlamentari.

Potrivit legilor, Parlamentul era obligat sa schimbe toata legislatia aferenta pentru a respecta vointa populara. Intre aceste texte de lege ce trebuiau schimbate figura si Constitutia Romaniei, iar pentru modificarea ei, in Parlament erau necesare voturile a doua treimi din plenul celor doua camere.

Constitutia  spune ca suveranitatea apartine poporului roman, care o exercita, iar cea mai puternica forma constitutionala de exercitare a suveranitatii poporului este REFERENDUMUL, care , constitutional, are puterea juridica cea mai mare, mai mare decat votul individual dat la alegerile locale sau parlamentare!
In urma criticilor ca a contribuit indirect, prin mentinerea actualei legi, la sporirea numarului de alesi, CCR transmitea, printr-un comunicat, ca in motivarea deciziei respective a considerat contra Constitutiei neimplementarea referendumului privind plafonarea la 300 a membrilor Legislativului. Adica Parlamentul 2008-2012 era obligat sa o implementeze, insa nu a facut-o si aici din pacate NU AVEM SANCTIUNE juridica sau legala.

Insa, atunci cand Constitutia vine in conflict cu legea alegerilor parlamentare, deja AVEM SANCTIUNE JURIDICA,  adica acest lucru inseamna ca alegerile parlamentare din 2012 si 2016 sunt NECONSTITUTIONALE intrucat ele trebuiau sa se organizeze astfel incat sa se respecte referendumul din 2009 care a DEVENIT LEGE si care OBLIGA la :
- reducerea numarului de parlamentari la 300
- Parlament unicameral

Pe cale de consecinta actulalele mandate obtinute la 09.12.2012 si 
2016 sunt neconstitutionale si atentie : TOATE LEGILE VOTATE DE ACEST PARLAMENT VOR FI NECONSTITUTIONALE SI IN AFARA LEGALITATII, adica intregul stat roman va functiona in conditii de ILEGALITATE!
DECI PRESEDINTELE AR TREBUI SA DIZOLVE PARLAMENTUL SI SA CONVOACE ALEGERI ANTICIPATE PENTRU CA ALESII DIN PARLAMENT NU RESPECTA VOINTA POPORULUI,
IN PLUS ACESTIA AR TREBUI SA PLATEASCA PENAL PENTRU LEGILE STRAMBE DATE IN FAVOAREA INFRACTORILOR SI PENTRU FAPTUL CA AU TRANSFORMAT PARTIDELE IN ORGANIZATII DE CRIMA ORGANIZATA.

joi, 11 ianuarie 2018

Ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane! de Radu Gyr

Ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!

Nu pentru-o lopată de rumenă pâine,
nu pentru patule, nu pentru pogoane,
ci pentru văzduhul tău liber de mâine,
ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!

Pentru sângele neamului tău curs prin şanţuri,
pentru cântecul tău ţintuit în piroane,
pentru lacrima soarelui tău pus în lanţuri,
ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!

Nu pentru mania scrâşnită-n măsele,
ci ca să aduni chiuind pe tapsane
o claie de zări şi-o căciula de stele,
ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!

Aşa, ca să bei libertatea din ciuturi
şi-n ea să te-afunzi ca un cer în bulboane
şi zărzării ei peste tine să-i scuturi,
ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!

Şi ca să pui tot sărutul fierbinte
pe praguri, pe prispe, pe uşi, pe icoane,
pe toate ce slobode-ţi ies inainte,
ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!

Ridică-te, Gheorghe, pe lanţuri, pe funii!
Ridică-te, Ioane, pe sfinte ciolane!
Şi sus, spre lumina din urmă-a furtunii,
ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!

luni, 4 decembrie 2017

BULETIN DE CURTEA DE ARGES- o poveste adevarata

      BULETIN DE CURTEA DE ARGES- o poveste adevarata



          m-am bucurat acum 14 ani cand mi s-a nascut primul copil,o fata care acum a facut 14 ani, bucurie de tata care vroia sa aive fete ca el a crescut cu inca 2 frati in familie si uite ca asa mi-a dat Dumnezeu 2 fete si e pe drum a treia sau al treilea caci inca nu stiu ce este si nici nu conteaza doar sanatate sa aive si copilul si familia in care va trai.
             Dar nu despre asta vreau sa scriu acum ci de faptul ca la 14 ani orice copil e obligat conform legii sa scoata buletinul de identitate sau cartea de identitate cum i se spune mai nou, carte pentru care trebuie sa bati 2 poteci teoretic la SERVICIUL DE EVIDENTA A POPULATIEI sau ceva de genul asta unde bineinteles ca vei da peste functionari plictisiti si obositi de rutina zilnica care nu isi vad capul de treburi dar nici nu stiu sa isi faca meseria pentru care sunt platiti ca bugetari din impozitele pe care le platim cu totii la bugetul local si care evident ca mare parte ajung la bugetul tarii si sunt apoi retrimisi in fiecare judet sub diferite forme ca salarii la bugetari,investitii si altele...
          Problema e  ca functionarii publici in ziua de azi nu isi fac treaba cum ar trebui si nu e de ajuns ca avem o legislatie foarte stufoasa mai trebuie sa suportam si incompetenta celo de la ghiseu care il iau pe VENITI MAINE in gura si ranjesc la tine cautand diverse scuze sa isi acopere lipsa de profesionalism caci altfel nu o pot exprima, incompetenta caracteristica functionarului public roman care ocupa un post in administratia publica locala bineinteles in urma unui concurs pe post cu strigare mdoar stim cu totii ca sunt multi chemati putin alesi, alesi dintre cei cu pile la partid,acum care partid nu mai conteaza ca toate care s-au perindat la putere si-au impus oamenii pe slujbe bine platite la caldurica in detrimentul absoventilor de facultate in domeniul administratiei publice,absolventi care ingroasa randurile emigrantilor in strainatate fiindca nu au plie si bani ca sa castige posturile boicotate de partide de stanga sau de dreapta si uneori de centru.
          Replica de genul :POATE SA VINA SI SINGURA,in cazul fetei mele de 14 ani mi a aprins mania caci fata mea nu ca nu s-ar descurca in lume dar nu cred ca ar putea riposta in fata unor golani care ar putea sa o arunce pur si simplu intr-o masina si sa o expedieze la produs in cine stie ce bordel din UE,mentionez ca nu locuiesc in oras si bineinteles ca o deplasare la oras o fac cu miljoace de transport in comun respectiv microbuze deci riscul creste exponential odata cu distanta de oras iar madam functionar public la serviciul de evidenta publica din Curtea de Arges considera ca a trimite o fata de 14 ani la oras neinsotita de un adult e ceva normal ,probabil ca asa procedeaza dansa cu copiii pe care i are desi inclin sa cred ca nu i are fiindca altfel ar realiza pericolul la care i-ar expune mai ales daca ar avea fete si mai ales ca oraselul regal CURTEA DE ARGES este cunoscut ca o placa turnanta a prostitutiei nu mai tarziu de acum cateva luni vuiau televiziunile si ziarele cand au fost arestati nume de renume locale pentru trafic de persoane sau poate doamnele de la serviciul public respectiv nu au auzit de aceste cazuri ???
         Uita aceste doamne ca sunt platite de la bugetul STATULUI si ca functia pe care o ocupa e PLATITA din impozitele pe care si eu le platesc an de an si fara intarzieri si penalizari ca un bun platnic din ce in ce mai fraier in ultimul timp caci as prefera ca sa nu mai platesc nici eu impozitele decat in raport cu performantele celor ce mi cheltuiesc banii pe care i dau la bugetul tarii.
         M-am saturat de incompetenta functionarilor publici din Romania si cred ca sentimentul asta bantuie prin sufletul multor romani de rand si cred ca totul trebuie schimbat in Romania de la zero, pe rase cum spunea odata un frizer de prin Domnesti zis Manolica. Deci pe rase Manolica ca nu mai tine vrajeala,toti functionarii sunt oamenii cuiva din primarie si te lupti cu morile de vant,acestia iti rad in fata de parca ei ar fi Dumnezei si noi ultimii prosti, prosti care cheltuim vrem nu vrem bani cu transportul spre oras datorita imcompetentei crase a functionarilor statului,functionari care uita de unde au plecat si cine le plateste salariul dar la alegeri se transforma in agenti electorali pentru seful lor sau sefa lor de la partid.Romaniei ii trebuie un conducator asemeni lui Napoleon care a rescris in totalitate legile Frantei cand a realizat ca cele contemporane lui nu mai erau utile poporului ci doar il strangeau de gat ca un lat de spanzuratoare si-i opreau dezvoltarea armonioasa.
         Asta imi da un sentiment de frustrare cand vad ca am ajuns bataia de joc a FUNCTIONARULUI PUBLIC, care ar trebui sa se numeasca PRIVAT ca se comporta ca si cum ar face parte dintr-un CLUB in care intra numai cine trebuie nu cei competenti...iar noi PULIMEA trebuie sa i suportam umili.

luni, 2 octombrie 2017

ADEVARUL DESPRE REVOLUTIA ROMANA DIN 1989 SI ASASINARREA LUI CEAUSESCU -DEZVALUIRILE COLONELULUI PASARIN FOSTUL SEF AL SERVICIULUI DE CONTRASPIONAJ ROMAN

DEZVĂLUIRI ŞOCANTE DESPRE  REVOLUTIA DIN 1989 SI ASASINAREA LUI CEAUSESCU                                            
Col (r.) Paulian Păsărin a fost şeful Serviciului de Contraspionaj. El a condus serviciul de la înfiinţarea sa, în anul 1974, până la dizolvare, în decembrie 1989. Acesta declara că în decembrie 1989 nu a fost revoluţie, iar evenimentele care au dus la înlăturarea lui Nicolae Ceauşescu şi chiar împuşcarea lui şi a Elenei Ceauşescu, au fost planificate cu mult timp înainte, de Uniunea Sovietică şi Statele Unite.
Paulian Păsărin a murit în anul 2007, iar apropiaţi ai săi au declarat că ultimele sale cuvinte ar fi fost: "Mi-au făcut-o şi ei mie.".
Reporter: Domnule colonel, a ştiut Nicolae Ceauşescu ce i se pregăteşte, sau a fost luat prin surprindere de Revoluţia din Decembrie 1989 ?
Paulian Păsărin: Despre evenimentele din 1989 pot să spun adevărul, pentru că am cunoscut faţa nevăzută a lucrurilor, dar nu voi folosi termenul de revoluţie, pentru că nu împărtăşesc această variantă şi vă voi argumenta în continuare de ce. S-a ştiut cu mult timp înainte ce va urma. Au existat informaţii în mediul oamenilor de informaţii şi nu de genul că s-ar putea, ci au fost informaţii certe. Totul a plecat de la o greşeală a lui Nicolae Ceauşescu. La sfârşitul anilor '70, după moartea lui Brejnev, s-a pus problema cine să fie succesorul lui la conducerea Partidului Comunist din Uniunea Sovietică. Printre posibilii succesori a apărut şi Andropov, care era şeful KGB-ului în Uniunea Sovietică. AtunciCeauşescu a făcut greşeala (nu ştiu dacă sfătuit, sau din proprie iniţiativă, dar cred că a fost o iniţiativă personală), de a ieşi pe postul naţional de televiziune cu părerea că nu este Andropov cel mai potrivit să-l urmeze pe Brejnev la conducerea partidului. De aici au sărit scântei şi de o parte şi de alta, dar mai ales din partea lui Andropov, care a ajuns în poziţia de preşedinte al Uniunii Sovietice. Deci înlăturarea lui Nicolae Ceauşescu a fost pusă la cale la Moscova.
În plan informativ, un subordonat de-al meu a venit şi mi-a spus că, în fiecare zi de marţi şi de vineri ale săptămânii, la blocul din Piaţa Aviatorilor, bloc care era al sovieticilor şi era un cămin-hotel, vin un autocar sau două cu turişti, care a doua zi nu făceau altceva decât să împânzească Bucureştiul. În urma verificării informaţiilor am constatat că turiştii verificau pieţele, magazinele, dar mai ales se familiarizau cu dispozitivele de pe traseele pe care circula Ceauşescu. Dacă bărbaţii aveau ca sarcină să monitorizeze intersecţiile şi să vadă lipsurile cu care se confruntă populaţia, femeile au mers până acolo încât îi identificau pe băieţii noştri aflaţi în dispozitiv şi încercau să le facă "ochi dulci", în ideea de a intra în vorbă cu ei. Am mers mai departe cu verificarea şi am aflat că aceste grupuri făceau parte dintr-o divizie amplasată în Basarabia. Unii dintre ei îşi căutau anumite poziţii, din care să poată acţiona cu arme de foc. Eu îmi întăresc afirmaţia prin faptul că toţi care s-au aflat în mulţime şi asupra cărora s-a tras, au fost împuşcaţi de la înălţime, după traiectoria gloanţelor.
R: Coincid clădirile în jurul cărora au stat mai mult presupuşii turişti cu cele din care s-a tras în timpul evenimentelor din Decembrie 1989?
P. P.: Da, cele mai studiate clădiri de către respectivele persoane au fost chiar cele din care sau de pe care s-a tras în mulţime. De exemplu, în jurul Televiziunii au fost instalate acele simulatoare, iar eu cunosc un caz concret, al unui anume Popescu, de pe Zambaccian, care a mânuit tot timpul simulatorul şi a recunoscut ulterior acest lucru. Este un fost agent KGB, care a povestit că a folosit simulatorul, iar pe masă avea un pahar cu apă şi o pastilă, pe care trebuia să o ia, ca să moară, dacă acţiunea ar fi eşuat, iar el ar fi fost prins.
R: Ce se făcea, concret, cu acele simulatoare?
P. P.: Simulatoarele erau de mai multe categorii: de zgomot care imitau trecerea unui tanc, o rafală de mitralieră, o explozie, dar şi simulatoare cu efecte luminoase, cu trasoare. Deci, revenind la întrebarea iniţială, dacă s-a cunoscut sau nu ce urmează, este cert că Ceauşescu a fost informat despre faptul că urma să fie înlăturat. Astfel, pentru că ştia că i se pregăteşte ceva, nu a rămas niciodată pe timp de noapte în URSS, de câte ori s-a dus în vizită, n-a acceptat niciodată să se facă aplicaţii pe teritoriul României, împreună cu celelalte state din Tratatul de la Varşovia şi nici măcar să treacă trupele pe teritoriul ţării, singurul lucru pe care l-a acceptat fiind aplicaţiile pe hartă.
Mulţi spun că ar fi fost vorba despre o trădare a Securităţii, dar Securitatea şi-a făcut datoria, aceea de a culege informaţii, de a le verifica şi de a informa pe preşedinte despre ce se întâmplă, ori noi asta am făcut. Trebuie precizat că eu şi cu oamenii mei ne ocupam strict de securitatea preşedintelui şi nu aveam nici o legătură cu trupele de securitate, care se ocupau de securitatea naţională. Poate am fost acuzaţi că nu am acţionat în timpul evenimentelor din 1989, dar trebuia să te gândeşti întâi la ţară şi apoi dacă e bine sau nu să-l aperi pe Ceauşescu. Dacă ar fi acţionat Securitatea, ar fi însemnat măcel naţional.
Trebuie spus că s-a afirmat că în România a fost genocid şi că sunt 62.000 de morţi, o cifră lansată dinainte de sistemul de dezinformare sovietic, ca să justifice intervenţia militară, o altă variantă pusă la cale de sovietici, dacă varianta începută ar fi eşuat. S-a acţionat cu planuri de dezinformare, s-a acţionat cu zvonuri, propagandă defăimătoare, prin Europa Liberă şi cu mobilizare de oameni, ceea ce s-a întâmplat la Timişoara şi la Bucureşti. Asta pentru că lumea era nemulţumită şi era uşor de scos în stradă. Iar la acţiune n-au participat numai sovieticii, au participat şi americanii, aceştia din urmă în partea aeriană.
R: Deci, concret, cine şi ce a hotărât îl legătură cu soarta soţilor Ceauşescu?
P. P.: Bush cu Gorbaciov s-au întâlnit în vara lui '89 la Malta şi au hotărât înlăturarea lui Ceauşescu de la conducerea României, dar s-a hotărât ca treaba să fie executată pe cale terestră de Uniunea Sovietică şi pe cale aeriană de Statele Unite.
Reţeaua informativă, însă, a fost îmbunătăţită, pentru că, pe lângă serviciile secrete ruse şi americane ce au acţionat în plan informaţional, s-a colaborat şi cu serviciile de informaţii ale evreilor, sârbilor. De altfel, vreau să-i informez pe cititori că primul partid comunist care a rupt legăturile cu Nicolae Ceauşescu a fost Uniunea Comuniştilor Iugoslavi, în frunte cu Miloşevici, iar principala poartă de intrare a trupelor de comando în România, care au declanşat evenimentele de la Timişoara, a fost graniţa sârbească.
R: Am înţeles cine au fost actorii acestor scene, dar care era scopul, ce voiau, de fapt, să facă ?
P. P.: Gorbaciov voia înlăturarea lui Ceauşescu şi o Perestroika, adică schimbarea şi destinderea, care să ducă la un grad mai mare de libertate, dar tot într-un socialism cu un singur partid. De ce? Pentru că Gorbaciov era finul lui Andropov şi a fost şeful direcţiei de dezinformare din KGB, deci acţiona ca un profesionist.
De altfel, la întâlnirea şefilor de state şi de guverne din Tratatul de la Varşovia, care a avut loc la Moscova, Gorbaciov s-a întâlnit separat cu fiecare şef de stat, iar când s-a întâlnit cu Ceauşescu i-a spus că trebuie făcută o schimbare, iar aşa cum s-au retras alţii (Honecker a plecat, Brejnev a plecat, Jivkov a plecat), e cazul să se retragă şi el, la al XIV-lea Congres.
Răspunsul lui Ceauşescu a fost destul de categoric, cum că e treaba partidului şi a poporului său, iar atunci Gorbaciov l-a ameninţat, că-l şterge de pe faţa pământului, la care Ceauşescu a trecut şi el la ameninţări, spunând:
"Dacă te mai amesteci în ţara mea îţi fac din Europa un Vietnam cum n-ai mai văzut niciodată şi-ţi cer Tezaurul, Insula Şerpilor şi Basarabia!"
... Efectul discuţiei lor s-a văzut şi în întâlnirea generală, pentru că Ceauşescu a anunţat că s-a înţeles cu şefii de state şi cu primii miniştrii, ca următoarea întâlnire a primilor miniştrii să aibă loc la Bucureşti şi Gorbaciov din prezidiu i-a zis: "Să vedem dacă mai apuci!...".
R: A fost acea întâlnire de la Moscova semnalul de începere a evenimentelor din decembrie 1989?
P. P.: Categoric! La cererea lui Gorbaciov, a pornit ofensiva şi trebuie să clarificăm ce s-a întâmplat la Timişoara . Se tot vorbeşte de cei 42 de morţi, care au fost împuşcaţi laTimişoara şi arşi în crematoriu la Bucureşti.
Nu au fost oameni din Timişoara, ci oameni din trupele de comando, care trăgeau de aproape în oamenii care manifestau. Au fost depistaţi, împuşcaţi şi duşi la Morgă. Din toţi, n-a venit până acum vreo rudă să spună că le-a fost ars cineva la crematoriu. Ei erau oameni recrutaţi cu ani în urmă din străinătate, e drept români, dar despre care nu se mai ştia nimic.Ei au fost recrutaţi şi pregătiţi în Ungaria şi au fost pregătiţi special. Ei au fost cei care i-au scos pe studenţi afară cu forţa. Mulţi se tem să spună, dar eu ştiu, pentru că am cules informaţii.
R: Pe aceşti oameni din trupele de comando cine i-a împuşcat?
P. P.: Oamenii generalului Nuţă Constantin, şeful Inspectoratului General al Miliţiei i-au împuşcat, iar el a fost trimis la Timişoara de Elena Ceauşescu, pentru că Ceauşescu era în Iran. Iar ca o dovadă că aşa a fost, ungurii au făcut deja monument celor 42 de morţi în Ungaria.
Când a plecat din Timişoara, Nuţă a luat cu el toate documentele şi probele pe care le avea de la acţiunea care a avut loc, inclusiv probe video. Ruşii au ştiut, însă, că acesta are probe împotriva lor, aşa că l-au interceptat în tren la Alba Iulia şi l-au urcat într-un elicopter, care a pierit într-o explozie, iar Nuţă, echipajul şi dovezile au ars.
Deci, după cum vedeţi, totul a fost pus la punct, spontane fiind doar manifestaţiile oamenilor în stradă, dar şi ieşirea lor a fost provocată de cei care au organizat totul.
Asta pentru ca o simulare de revoluţie a poporului să mascheze intervenţia externă.





luni, 12 iunie 2017

CITITI ACEASTA POEZIE SCRISA ACUM PESTE 100 DE ANI,INCA E DE ACTUALITATE

Fotografia postată de Marian Chireata.
Ion Pribeagu - În ţara Mea



Şi diamante, În ţara mea sunt văi şi munţi şi flori, 
Şi sunt sticleţi atât de mulţi în capete savante !…
Poeţii ritmului sărac slăvesc albastrul zării, 
Şi creşte-atât de mult spanac pe lanurile ţării.

În ţara mea sunt tei şi plopi, 
Şi zarea-i diafană, 
Şi-n ţara mea jandarmi şi popi iau lefuri de pomană;
Şi-n ţara mea sunt flori de myrt, 
Principiu sau idee, 
Sunt vorbe de păstrat în spirt, expuse prin muzee.

Din larg de crânguri vin zefiri şi tuturor dau veste
Că-n ţara mea sunt trandafiri şi fete
Că-n poveste, 
Idile nasc şi se desfac subt luminiş de lună, 
În ţara mea onoarea-i fleac şi dragostea
Minciună.

Şi-n ţara mea sunt mulţi părinţi ce plâng morminte
Multe …
Şi pribegesc scrâşniri din dinţi …
Dar cine să le-asculte, 
Când e minciuna pe amvon şi nedreptatea-i lege, 
Când guvernanţii-s de carton
Şi nepăsarea Rege ?


(“Vârfuri de spadă “, 1915)  Fotografia postată de Marian Chireata.

joi, 8 iunie 2017

SA NU UITI ROMÂNE...Ip si Trăznea, CRIME MAGHIARE PENTRU CARE NU A PLATIT NIMENI

SA NU UITI ROMÂNE...
În două nopți tragice – 9 și 13 spre 14 septembrie 1940 -, trupele maghiare cantonate în Transilvania de Nord în timpul celui de-al doilea Război Mondial au ucis, mișelește, 240 de români nevinovați. La atrocități au participat și etnicii unguri locali. Unii au uitat dar, de iertat, nu au putut ierta, niciodată. ”Pe surioara Paulina, de 11 luni, au sfârtecat-o în leagăn”, au povestit supraviețuitorii. Una dintre cele mai mari drame ale istoriei noastre
Precizare: faptele petrecute sunt prezentate întocmai cum s-au desfășurat, pe baza documentelor existente și ale declarațiilor martorilor. Nimeni nu cere învrăjbire, dar astfel de crime împotriva civililor nevinovați, majoritatea lor copii, nu pot trece neobservate chiar și în miezul unui război mondial. Plângem după Bataclan, ne îngrozim la ceea ce se petrece în Siria, dar ignorăm evenimentele petrecute la noi în țară.
Pe 30 august 1940, Dictatul de la Viena, un rezultat al așa zisului arbitraj politic germano – italian, fură României o mare parte din teritoriu. Concret, nord-vestul Transilvanei intră sub ocupația Ungariei horthyste. Din 23 de județe, opt sunt înstrăinate în totalitate, alte trei devin ”sfârtecate”. Aproape imediat aveau să înceapă masacrele împotriva populației civile românești, numai în județul Sălaj înregistrându-se 477 de români morți.
După crimele din 8 septembrie 1940, când trupele armatei ungare au ucis 11 persoane în comuna Ciumărna, efective maghiare aparținând batalionul ”22 Grăniceri Debrețin”, aflat sub comanda locotenentului Akosi, intră în comuna Treznea, pe 9 septembrie. După ocuparea satului, se dezlănțuie urgia. Primele victime sunt copiii aflați cu vitele la păscut. Cadavrele lor au fost descoperite, ulterior, pe izlazul comunal. Români și evrei au fost masacrați cu focuri de mitraliere, străpunși cu săbiile și baionetele, iar casele atacate cu grenade și incendiate. În urma acestor incidente mor 93 de persoane. Preotul ortodox Traian Costea este ars de viu în casa parohială încendiată.
”Soldați înarmați se războiau cu femei casnice, cu pruncii, cu moșnegii; încep să ardă case, primăria este cuprinsă de flăcări, se aude o puternică detunătură din centrul comunei, care a băgat și mai mult oamenii în sperieți. Grupe de cătane răscoleau gospodăriile și, sub amenințarea baionetelor, se făceau coloane de nevinovați, care erau împușcați, găuriți cu baionete, conduși spre locuri unde urmau să fie executați. Motivul? Erau români” – Octavian Lazăr Cosma, Președinte al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România, ai cărui părinți, învățătorii Lazări și Aurelia, au fost executați atunci
Crimele fac înconjurul lumii. Degeaba…
Lumea civilizată se sperie. Lordul Edmond Fitzmaurice, însărcinat cu Afacerile Externe la Londra, spune că: Atitudinea provocativă a minorității maghiare față de români poate, de la un moment la altul, să dea naștere la revolte sângeroase, ale căror consecințe sunt incalculabile. Ungurii urmăresc o politică violentă și oarbă împotriva naționalităților supuse Coroanei, în mod deosebit împotriva românilor.”
Ip-ul este o localitate din județul Sălaj, la 45 de kilometri de Zalău. Armata a II-a ungară este cantonată, deja, aici, Sub pretextul răzbunării celor doi militari maghiari morți într-o explozie, pe 7 septembrie, locotenentul Vasvari Zoltan decide, pe baza unui motiv inexistent, să pornească măcelul. De fapt, regizează. Trage câteva focuri de armă în aer, urlă că ostașii lui au fost atacați de către ”bandiții” român, trebuie să existe o pedeapsă. E ora 11 noaptea, 13 spre 14 septembrie, când iadul se dezlănțuie. Pe 2 septembrie 2008, la 68 de ani de ani de la ororile de atunci, Gavril Butcovan, unul dintre puținii supraviețuitori, povestea, cu lacrimi în ochi, pentru ziarul ”Gardianul”:
„În zorii zilei de 14 septembrie 1940, am fost trezit de zgomotul asurzitor al focurilor de armă ce răzbăteau dinspre casele vecinilor noștri. Era în jur de ora 5, încă era întuneric și m-a cuprins o frică ce nu o pot descrie în cuvinte. Aveam doar 16 ani. În familie eram de toți 10 suflete, printre care 8 copii. Locuința era compusă din două încăperi. Eu, părinții și alți 5 frați dormeam într-o cameră, iar în camera mică, ceilalți doi frățiori. L-am trezit pe tata, Mihai Butcovan și i-am spus că sunt împușcați românii. Tata nu putea vorbi de emoție, pentru că bănuia ce ne așteaptă, focurile de armă întețindu-se cu fiecare minut ce trecea. S-a uitat pe geam să vadă ce se întâmplă pe uliță, spunându-ne apoi că vede oameni care se plimbă agitați. Pentru o clipă mi-am aruncat și eu ochii pe fereastră. Strada era plină de militari horthyști și consăteni maghiari, deveniți părtași la masacru. Mama i-a zis tatii să meargă să deschidă ușa, ca să nu bată soldații în poartă așa cum au făcut la vecini. Pe când tata a vrut să deschidă ușa, soldații erau deja în curtea noastră. Unul dintre criminalii horthyști s-a răstit la el, spunându-i să iasă afară din casă. La câteva secunde am auzit cinci bubuituri de armă. Atunci am știut că l-au împușcat pe tata. Imediat au năvălit în casă trei soldați, îndreptând puștile spre noi. Ne-au spus răstit în ungurește, să ieșim afară. Mama i-a întrebat, arătând spre leagănul unde se afla sora mea cea mică, ce va întâmplă cu fetița, la care i-au răspuns ca o crească ei. Când am ieșit l-am văzut pe tata, care zăcea cu fața în jos lângă peretele casei. M-am îndreptat înspre el, moment în care asasinii horthyști au tras în mine. Cuprins de groază m-am prăbușit lângă corpul neînsuflețit al părintelui meu. Mi-am dat seama că sunt în viață, simțind o arsură puternică. Inima îmi bătea tare pentru că în momentele următoare am văzut cum criminali i-au executat pe frații mei. În fața casei, la câțiva metri de mine, au ucis-o pe sora-mea, Maria, de 18 ani, care a fost împușcată în piept cu cartușe dum-dum. Fratele Mihai, de 8 ani, a fost împușcat în burtă, iar surioara Ana, de 5 ani, care, disperată, striga <<Unde ești maică?!>>, a fost secerată de gloanțele criminalilor. Fratele Viorel, de 11 ani, a vrut să fugă spre grădină, însă soldatul care-l urmărea l-a împușcat în cap. Pe surioara Paulina, de doar 11 luni, au sfârtecat-o cu baionetele în leagăn. Asupra mamei au tras, rânind-o, însă a apucat să se ascundă sub o căruță. Cred și astăzi că șansa mea a fost aceea că nu m-am ridicat de lângă tata și am stat culcat cu față la pământ, în timp ce călăii erau preocupați cu uciderea celorlalți membri ai familiei. Pe lângă mine și mama au mai scăpat cei doi frați ai mei, Ioan, de 12 ani, și Floarea, de 6 ani, care au dormit în camera mică, unde criminalii nu au mai căutat. Bănuiesc că în sinea lor credeau că au ucis întreaga familie după ce au tras în 7 persoane și au străpuns-o cu baioneta pe Paulina.”
Alte evenimente nu pot fi povestite, din cauza durității lor. Gheorghe Leonte are soția în durerile facerii. Bărbatul pleacă după moașă, dar, pe drum, are ghinionul de a se întâlni cu horthyștii. Este împușcat. Conform martorilor, copilul este scos din burtă cu baionetele, în curtea casei! La cimitirul din localitate, Maria Sarca și Maria Olla, ultima de doar 15 ani, nu-s moarte când sunt aruncate în groapa comună și îngropate de vii. Pentru respectatrea adevărului istoric trebuie spus că nu toți etnicii maghiari au colaborat la crime. ”Cel puțin trei familii de români au scăpat pentru că ungurii au sărit în ajutorul lor”, își mai aduce aminte Butcovan.
Pe 13 martie 1946, după terminarea celui de-al Doilea Război Mondial, Tribunalul Poporului din Cluj dă drept veridice acțiunile maghiare din 1940 și condamnă, în contumacie, zeci de unguri. Logic, nimeni nu ispășește o secundă de detenție.
În 1983, în comuna Ip se ridică un monument în memoria victimelor de atunci, iar în 1995 așezarea este declarată oraș martir. Cu atât rămân cei de prin partea locului. Deși pare greu de crezut, nea Gavril trăiește până în 2010. Moare pe…14 septembrie, fix în ziua în care, cu șapte decenii în urmă, mai pierise o dată. Sau odată…
Surse: Țurlea, Petre, ”Ip si Trăznea, Atrocități maghiare și Acțiune diplomatică”, Editura ”Enciclopedică”, București, 1996, Revista ”Historia”